Hadith reprezentativ
Amanah dan Silaturahim berdiri di tepi Shirath
Imam Muslim : 288حَدَّثَنَا مُحَمَّدُ بْنُ طَرِيفِ بْنِ خَلِيفَةَ الْبَجَلِيُّ حَدَّثَنَا مُحَمَّدُ بْنُ فُضَيْلٍ حَدَّثَنَا أَبُو مَالِكٍ الْأَشْجَعِيُّ عَنْ أَبِي حَازِمٍ عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ وَأَبُو مَالِكٍ عَنْ رِبْعِيٍّ عَنْ حُذَيْفَةَ قَالَا قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ يَجْمَعُ اللَّهُ تَبَارَكَ وَتَعَالَى النَّاسَ فَيَقُومُ الْمُؤْمِنُونَ حَتَّى تُزْلَفَ لَهُمْ الْجَنَّةُ فَيَأْتُونَ آدَمَ فَيَقُولُونَ يَا أَبَانَا اسْتَفْتِحْ لَنَا الْجَنَّةَ فَيَقُولُ وَهَلْ أَخْرَجَكُمْ مِنْ الْجَنَّةِ إِلَّا خَطِيئَةُ أَبِيكُمْ آدَمَ لَسْتُ بِصَاحِبِ ذَلِكَ اذْهَبُوا إِلَى ابْنِي إِبْرَاهِيمَ خَلِيلِ اللَّهِ قَالَ فَيَقُولُ إِبْرَاهِيمُ لَسْتُ بِصَاحِبِ ذَلِكَ إِنَّمَا كُنْتُ خَلِيلًا مِنْ وَرَاءَ وَرَاءَ اعْمِدُوا إِلَى مُوسَى صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ الَّذِي كَلَّمَهُ اللَّهُ تَكْلِيمًا فَيَأْتُونَ مُوسَى صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ فَيَقُولُ لَسْتُ بِصَاحِبِ ذَلِكَ اذْهَبُوا إِلَى عِيسَى كَلِمَةِ اللَّهِ وَرُوحِهِ فَيَقُولُ عِيسَى صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ لَسْتُ بِصَاحِبِ ذَلِكَ فَيَأْتُونَ مُحَمَّدًا صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ فَيَقُومُ فَيُؤْذَنُ لَهُ وَتُرْسَلُ الْأَمَانَةُ وَالرَّحِمُ فَتَقُومَانِ جَنَبَتَيْ الصِّرَاطِ يَمِينًا وَشِمَالًا فَيَمُرُّ أَوَّلُكُمْ كَالْبَرْقِ قَالَ قُلْتُ بِأَبِي أَنْتَ وَأُمِّي أَيُّ شَيْءٍ كَمَرِّ الْبَرْقِ قَالَ أَلَمْ تَرَوْا إِلَى الْبَرْقِ كَيْفَ يَمُرُّ وَيَرْجِعُ فِي طَرْفَةِ عَيْنٍ ثُمَّ كَمَرِّ الرِّيحِ ثُمَّ كَمَرِّ الطَّيْرِ وَشَدِّ الرِّجَالِ تَجْرِي بِهِمْ أَعْمَالُهُمْ وَنَبِيُّكُمْ قَائِمٌ عَلَى الصِّرَاطِ يَقُولُ رَبِّ سَلِّمْ سَلِّمْ حَتَّى تَعْجِزَ أَعْمَالُ الْعِبَادِ حَتَّى يَجِيءَ الرَّجُلُ فَلَا يَسْتَطِيعُ السَّيْرَ إِلَّا زَحْفًا قَالَ وَفِي حَافَتَيْ الصِّرَاطِ كَلَالِيبُ مُعَلَّقَةٌ مَأْمُورَةٌ بِأَخْذِ مَنْ أُمِرَتْ بِهِ فَمَخْدُوشٌ نَاجٍ وَمَكْدُوسٌ فِي النَّارِ وَالَّذِي نَفْسُ أَبِي هُرَيْرَةَ بِيَدِهِ إِنَّ قَعْرَ جَهَنَّمَ لَسَبْعُونَ خَرِيفًا
[Muhammad bin Tharif bin Khalifah al-Bajali] ne-a spus că [Muhammad bin Fudlail] ne-a spus că [Abu Malik al-Asyja'i] de la [Abu Hazim] de la [Abu Hurairah] și [Abu Malik] de la [Rib'i] de la [Hudzaifah] amândoi au spus: „Mesualullah, sallallaahu 'alaihi wasallam, a spus: «În Ziua de Apoi, Allah Tabaraka wa Ta'ala va aduna toți oamenii. Apoi credincioșii s-au ridicat și raiul a fost adus aproape de ei. Au venit la Profetul Adam și au spus: «O, tatăl nostru, cere ca porțile raiului să ni se deschidă imediat». Adam a răspuns: «-Nu merit să cer asta pentru voi-, nu este oare din cauza vinei tatălui vostru în rai că ați fost expulzați? Du-te și întreabă-l pe fiul meu, Ibrahim Khalilullah».” Mesagerul lui Allah a spus: „Atunci Ibrahim a răspuns: «Nu sunt vrednic să te întreb asta, sunt doar un Khalil - iubit - în fața căruia există încă mai mulți iubiți. Întreabă-l pe Musa, sallallaahu 'alaihi wasallam, cu care Allah a vorbit odată într-o conversație». Așa că au venit la Musa, sallallaahu 'alaihi wasallam, dar el a mai spus: «Nu sunt vrednic să te întreb asta. Întreabă-l pe Profetul Isa, care a fost creat cu Cuvântul lui Allah și a suflat din El». Dar Profetul Isa a refuzat și el, spunând: «Nu sunt vrednic să te întreb asta». Așa că s-au dus la Profetul Muhammad, sallallaahu 'alaihi wasallam». Apoi el - Muhammad - s-a ridicat și ușa i s-a deschis, apoi încrederea și prietenia s-au transmis până când cei doi au stat de ambele părți ale podului Shirath, la dreapta și la stânga. Atunci cel mai rapid dintre voi, când trece prin Shirath, este ca fulgerul». Eu - Abu Hurairah - am spus: «Tatăl și mama mea ca răscumpărarea voastră, la fel de rapizi ca fulgerul, ce vreți să spuneți, domnule?»” „El a răspuns: «N-ai văzut cum trece fulgerul și se întoarce într-o clipă?» Apoi, al doilea este rapid ca o rafală de vânt, apoi rapid ca o pasăre care zboară, apoi există și oameni care aleargă repede pe el datorită faptelor lor bune. Pe atunci, Profetul vostru stătea lângă shirath și se ruga mereu: «O, Doamne, salvează-l, salvează-l». Până la slujitori care aveau foarte puțină practică, până când a venit un om care nu putea urca pe shirath decât târându-se, în timp ce de ambele părți erau lanțuri de fier ascuțit atârnate și îi luau pe toți cei cărora li se ordona să fie luați, până când au existat oameni care au supraviețuit, dar trupurile lor au fost sfâșiate și au existat și oameni care au sfârșit prin a fi aruncați în focul iadului. Și pe Cel în Mâinile Căruia se află sufletul lui Abu Hurairah, într-adevăr, fundul iadului poate fi atins într-o călătorie de șaptezeci de ani.”