Hadith reprezentativ
Larangan meninggalkan masjid apabila mendengar adzan
Imam Tirmidzi : 188حَدَّثَنَا هَنَّادٌ حَدَّثَنَا وَكِيعٌ عَنْ سُفْيَانَ عَنْ إِبْرَاهِيمَ بْنِ الْمُهَاجِرِ عَنْ أَبِي الشَّعْثَاءِ قَالَخَرَجَ رَجُلٌ مِنْ الْمَسْجِدِ بَعْدَ مَا أُذِّنَ فِيهِ بِالْعَصْرِ فَقَالَ أَبُو هُرَيْرَةَ أَمَّا هَذَا فَقَدْ عَصَى أَبَا الْقَاسِمِ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَقَالَ أَبُو عِيسَى وَفِي الْبَاب عَنْ عُثْمَانَ قَالَ أَبُو عِيسَى حَدِيثُ أَبِي هُرَيْرَةَ حَدِيثٌ حَسَنٌ صَحِيحٌ وَعَلَى هَذَا الْعَمَلُ عِنْدَ أَهْلِ الْعِلْمِ مِنْ أَصْحَابِ النَّبِيِّ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ وَمَنْ بَعْدَهُمْ أَنْ لَا يَخْرُجَ أَحَدٌ مِنْ الْمَسْجِدِ بَعْدَ الْأَذَانِ إِلَّا مِنْ عُذْرٍ أَنْ يَكُونَ عَلَى غَيْرِ وُضُوءٍ أَوْ أَمْرٍ لَا بُدَّ مِنْهُ وَيُرْوَى عَنْ إِبْرَاهِيمَ النَّخَعِيِّ أَنَّهُ قَالَ يَخْرُجُ مَا لَمْ يَأْخُذْ الْمُؤَذِّنُ فِي الْإِقَامَةِ قَالَ أَبُو عِيسَى وَهَذَا عِنْدَنَا لِمَنْ لَهُ عُذْرٌ فِي الْخُرُوجِ مِنْهُ وَأَبُو الشَّعْثَاءِ اسْمُهُ سُلَيْمُ بْنُ أَسْوَدَ وَهُوَ وَالِدُ أَشْعَثَ بْنِ أَبِي الشَّعْثَاءِ وَقَدْ رَوَى أَشْعَثُ بْنُ أَبِي الشَّعْثَاءِ هَذَا الْحَدِيثَ عَنْ أَبِيهِ
[Hannad] ne-a relatat; [Waki'] ne-a relatat de la [Sufyan] de la [Ibrahim bin Al Muhajir] de la [Abu Ash-Sya'tsa`] care a spus: „După ce a fost recitată chemarea la rugăciune, un bărbat a ieșit din moschee, apoi [Abu Hurairah] a spus: «Acest om nu l-a ascultat pe Abu Qasim shallallahu 'alaihi wasallam». Abu Isa a spus: «În acest capitol există și o narațiune de la Uthman». Abu Isa a spus: «Hadith-ul lui Abu Hurairah este hasan sahih. Acest hadith a fost practicat și de către învățații dintre companionii Profetului shallallahu 'alaihi wasallam și cei de după ei. Adică, unei persoane nu i se permite să părăsească moscheea după ce a fost recitată chemarea la rugăciune, cu excepția unei scuze; cum ar fi faptul că nu a efectuat abluțiunea sau pentru alte lucruri care trebuie făcute». S-a relatat de la Ibrahim An-Nakha'i că el a spus odată: „O persoană poate părăsi moscheea atâta timp cât mu'adzinul nu a rostit iqamah-ul”. Abu Isa a spus: „Și noi suntem de acord cu această opinie, cineva poate pleca pentru că există o scuză”. Numele lui Abu Sya'tsa` era Sulaim bin Aswad și el era părintele lui Asy'ats bin Abu Asy Sya'tsa`. Și [Ash'ath bin Abu Asy Sya'tsa`] a relatat acest hadith de la [tatăl său].